Înființare

La începutul secolului al XX-lea viziunea și efortul unor intelectuali de marcă au condus către întemeierea unei unități de învățământ de rang superior care să pregătească specialiști în domeniul economic, acțiune concretizată prin înființarea în 1913 a Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI).

Legea de înfiinţare a AISCI, publicată în Monitorul Oficial din aprilie 1913, reprezintă actul de naştere al bibliotecii instituției. Articolul 20 prevedea: „Din fondurile sale proprii Academia va înfiinţa, întreţine şi face să funcţioneze în mod obligatoriu seminariile de practică, laboratoriile, biblioteca şi muzeul”. Conștientizând rolul cărții și a studiului în viața studenților, câțiva profesori inimoși și oameni de cultură au pus bazele Bibliotecii ASE prin donații de cărți. Într-o simbioză perfectă cu instituția tutelară, biblioteca începe să funcționeze odată cu debutul cursurilor universitare, în noiembrie 1913.

Biblioteca AISCI a trecut prin mai multe etape de dezvoltare, de la o existență primară spre o organizare pe baze științifice clare, de la devenirea unui pilon de bază al procesului de învățământ până la transformarea din ultimele două decenii, și anume o bibliotecă hibrid care asigură activitățile și serviciile specifice de bibliotecă destinate proceselor de informare, documentare, cercetare și studiu individual atât în sistem clasic, cât și prin intermediul tehnologiilor suport de comunicare și informare online.

Sală Bibliotecă la 1918

File de istorie

Epoca de început este caracterizată de o cristalizare a colecțiilor de publicații, astfel că la doar cinci ani de la deschiderea bibliotecii apare un Catalog al cărților ca anexă a Dării de seamă pe anii 1913-1918 publicată de Rectoratul AISCI, catalog care listează circa 1300 de titluri de monografii și 30 de periodice. Momentul „1926 – apariția Palatului AISCI din Piața Romană” constituie debutul cu adevărat al bibliotecii și așezarea colecțiilor după norme bibliologice clare. Noua clădire oferă condiții bune de studiu pentru studenți și profesori, condiții de păstrare a cărților adecvate, săli de lectură dedicate, mobilier nou, birou pentru bibliotecari. Prin apariția în 1928 a Catalogului cărților s-a efectuat trecerea definitivă a Bibliotecii de la statutul de serviciu administrativ la cel de compartiment principal de informare şi documentare ştiinţifică, ghidat de principii biblioteconomice solide.

Perioada de glorie din istoria Bibliotecii AISCI o constituie epoca anilor ’30 atunci când se înregistrează o creștere a colecțiilor de carte și periodice, introducerea de acte administrative specifice, apariția fișierului cu trei cataloage, adoptarea unui Regulament propriu, introducerea clasificării zecimale a publicațiilor.

Importanța bibliotecii în procesul de învățământ este înțeleasă pe deplin de conducerea Academiei astfel că în 1935 se inaugurează un nou corp de clădire dedicat, cu precădere, extinderii Bibliotecii. Construcția este dotată după cele mai moderne standarde ale vremurilor: instalație de aer condiționat, lift pentru cărți, rafturi metalice în depozit, mobilier nou pentru sălile de lectură. Chiar Regele Carol al II-lea participă la inaugurarea Bibliotecii, moment marcat prin dezvelirea unei placi memoriale care consemnează: …s-a deschis această Bibliotecă lăcaș de lumină pentru răspândirea culturii românești. Ridicat prin dania celor iubitori de carte. Rectorul Ion Răducanu, susținător îndârjit al Bibliotecii instituției, punea pe același plan valoric biblioteca instituției pe care o conducea cu altele similare de peste hotare și sprijină achiziționarea unor importante fonduri de carte (Manuk Bey, Herkner).

Un rol important în dezvoltarea bibliotecii și organizarea colecțiilor pe criterii științifice l-au avut cei doi directori de specialitate care conduc destinele Bibliotecii pe o perioadă de patruzeci de ani: Christina Tuduri (1933-1948) și Theodor Ludu (1948-1973).

Începând cu anul 1948 urmează o perioadă mai grea pentru Biblioteca Academiei de Studii Economice, regimul comunist instalat la putere subordonând învățământul de orice nivel ideologiei de partid. Un mare număr de cărți și periodice sunt trecute pe lista publicațiilor interzise, crește numărul materiilor cu caracter politico-ideologic și a literaturii de partid. Cu toate neajunsurile epocii comuniste Biblioteca a continuat să susțină procesul de învățământ prin îmbogățirea fondului de carte, deschiderea de filiale și puncte documentare și mărirea numărului locurilor pentru utilizatori.

Altă etapă de dezvoltare se derulează la începutul anilor ’80 odată cu reorganizarea Bibliotecii prin amenajarea sălile de lectură în sistem cu acces liber la raft și instalarea de componente tehnice moderne pentru acele timpuri (de exemplu sisteme audio de comunicare între cititori şi depozitul central de cărţi, instalaţie de televiziune cu circuit închis, un panou de afișaj electronic care indica situația locurilor libere în principala sală de lectură etc.). Pentru informarea rapidă și promovarea lucrărilor noi achiziționate biblioteca a editat mai multe buletine de informare bibliografică și documentare economică, de recenzii și sinteze științifice; de asemenea, au fost sprijiniți profesorii în munca de cercetare științifică și s-au elaborat lucrări din domeniul bibliologic.

Sala de lectură a studenților nr.1 la 1933

Clădirea bibliotecii (1936)

Sala de lectură a studenților (1935)

Sala Mihail Manoilescu (1998)

Perioada modernă

Situația economico-socială și cerinţele economiei de piaţă apărute după anul 1990 au obligat Biblioteca Academiei de Studii Economice să îşi adapteze colecțiile pentru noul proces de instruire şi pregătire a viitorilor economişti. Prima modernizare postdecembristă a avut loc în 1996 urmărindu-se modernizarea serviciilor de bibliotecă la standarde internaționale și valorificarea eficientă a informației. A fost implementată informatizarea proceselor de bibliotecă și a serviciilor oferite utilizatorilor, au fost deschise săli de lectură specializate pe facultăți, s-a extins accesul liber la raft, s-a introdus clasificarea Dewey a publicațiilor. Informatizarea continuă prin achiziționarea în 1996 a sistemul integrat de bibliotecă L4U ce rula pe platforma Windows. Accesul la resurse electronice şi baze de date era asigurat prin abonamente la ProQuest, Ebsco (din 1995) și trei terminale Reuters. La sfârşitul anului 2001 Internetul se extinde în toată Biblioteca și a apărut prima variantă de site web şi primul catalog online.

Perioada modernă

Situația economico-socială și cerinţele economiei de piaţă apărute după anul 1990 au obligat Biblioteca Academiei de Studii Economice să îşi adapteze colecțiile pentru noul proces de instruire şi pregătire a viitorilor economişti. Prima modernizare postdecembristă a avut loc în 1996 urmărindu-se modernizarea serviciilor de bibliotecă la standarde internaționale și valorificarea eficientă a informației. A fost implementată informatizarea proceselor de bibliotecă și a serviciilor oferite utilizatorilor, au fost deschise săli de lectură specializate pe facultăți, s-a extins accesul liber la raft, s-a introdus clasificarea Dewey a publicațiilor. Informatizarea continuă prin achiziționarea în 1996 a sistemul integrat de bibliotecă L4U ce rula pe platforma Windows. Accesul la resurse electronice şi baze de date era asigurat prin abonamente la ProQuest, Ebsco (din 1995) și trei terminale Reuters. La sfârşitul anului 2001 Internetul se extinde în toată Biblioteca și a apărut prima variantă de site web şi primul catalog online.

Sala Mihail Manoilescu (1998)

Istoria recentă

A doua modernizare radicală postdecembristă se desfășoară în perioada 2005-2008, formă organizatorică a instituției care există și azi. Este concepută și realizată sala de lectură Victor Slăvescu, principalul centru de informare, documentare şi studiu al studenţilor, cadrelor didactice şi cercetătorilor din Academia de Studii Economice; din punct de vedere artistic avem în această sală de lectură un plus de valoare prin cele două picturi murale, intitulate Feerie şi Geneză, autor Sabin Bălașa. Alte elemente care au contribuit la dezvoltarea bibliotecii: apariția/amenajarea de noi săli de lectură, dotarea cu mobilier nou, restaurarea mobilierului de patrimoniu din sala Virgil Madgearu, dotarea cu tehnică de calcul modernă, amenajarea unei săli de conferințe – Robert Schuman.

Personalul bibliotecii poate fi considerat unul din elementele care au garantat succesul strategiilor de implementare a serviciilor şi produselor noi de bibliotecă, a proceselor de organizare a colecțiilor și reclasificarea fondului de publicații conform sistemului zecimal Dewey în vederea implementării și generalizării accesului liber la raft la colecții și informatizării activităților și serviciilor de bibliotecă, inclusiv împrumutul la domiciliu din toate bibliotecile.

Mai cu seamă în vremurile contemporane Biblioteca Academiei de Studii Economice asigură prin fondul predominant economic al colecţiilor aflate în patrimoniu nevoile de informare, documentare şi studiu ale utilizatorilor specifici și sprijină procesul de învățământ și cercetare din Academie. Serviciile informatizate oferite prin intermediul sistemului integrat de bibliotecă TinRead se pliază cerințelor venite din partea studenților, profesorilor și cercetătorilor. Facilitarea accesului la baze de date cu reviste ştiinţifice în format full-text şi baze de date bibliografice şi bibliometrice, dar și achiziționarea unor colecții de carte în format electronic sau acces la platforme de date economice constituie azi o prioritate pentru instituția noastră.

Sala Victor Slăvescu (după 2012)

Sala Paul Bran (după 2012)

Sala Virgil Madgearu (după 2012)

Sala Periodice (după 2012)

Încheiem acest scurt istoric cu câteva cuvinte scrise la 1933 de V. Dumitriuc, bibliotecarul-șef al AISCI:

„O bibliotecă vie nu trebuie să fie numai o aglomerare de volume spre a impresiona în afară cu numărul lor, ci trebuie să fie în prima linie expresia necesităţii unei reale documentări a publicului cititor.”

Mai multe informații despre istoria Bibliotecii Academiei de Studii Economice în cele două lucrări elaborate de personalul de specialitate al bibliotecii și publicate sub egida Editurii ASE:

  1. Istoria Bibliotecii Academiei de Studii Economice din București (2013)
  2. Bibliotecari în slujba Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București. Christina Tuduri și Theodor Ludu (2015)